Antiteză
by A.L.C
Am vrut să mergi cu mine spre apus
Să vedem cum nopțile sosesc,
Cum stelele, pe cerul stins se-opresc,
Și să ne spunem tot ce e nespus...
Ai vrut să merg cu tine spre un răsărit
Unde un infinit de stele-au fost ucise
Dar gândurile mele către nopți au fost promise,
Iar lumina oarbă m-a trezit...
Să te urmez eu nu am mai putut
Chiar dacă iubirea pentru tine încă arde
Doar în noapte gândul meu nu cade
Și în apusul meu rămân azi abătut...
Să mă urmezi tu n-ai mai vrut
Iubirea ta e un venin amar...
Am gustat-o eu să ies dintr-un coșmar
Mai mult aș vrea eu Moartea s-o sărut...
Nu ne mai știm și nici nu ne-am dori să fim
Eu un demon rătăcit și tu un Serafim
Tu răsărit de viață, eu un apus infim
Eu Viața iar tu Moartea am vrea să le jertfim.
Published on the Writory Wall.